Actualizare kit de instalare ICAS


A fost actualizat kitul de instalare, pentru programul de contabilitate ICAS, la versiunea 366 din 16 Ianuarie 2015.(http://expertsoft.eu/request.php?13)

Posted in IT, Programe, Tehnice, Versiuni | Tagged , | Leave a comment

Reactualizare program de contabilitate ICAS


Daca sunt depistate erori minore in ultima versiune publicata a programului de contabilitate ICAS, nu se va compila o versiune noua ci se va recompila ultima versiune.       In aceasta situatie se recomanda reactualizarea soft-ului de contabilitate din meniul [Ajutor]=>[Reactualizare…].

Posted in Programe, Tehnice, Versiuni | Leave a comment

Monografie contabila – Inventar


In urma  inventarierii ,de cele mai multe ori apar diferente fie de natura cantitativa, fie de natura calitativa.

Contabilizarea plusurilor din gestiune

  • Plusul de materii prime si materiale – > se contabilizeaza ca o operatiune inversa consumului de materii prime si material
301 ,,Materii prime”        = 601 ,,Cheltuieli cu materiile prime”
     
302X ,,Materii consumabile”        = 602X ,,Cheltuieli cu materiale consumabile”

 

  • Plusul  de produse finite -> se contabilizeaza ca si operatiunea de obtinere a acestora
345 ,,Produse finite”        = 711 ,,Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”
  • Plusul  de numerar -> se contabilizeaza ca si o crestere a activelor, respectiv si o crestere a capitalurilor proprii
531X ,,Casa”        = 7588 ,,Alte venituri din exploatare”

 

Contabilizarea lipsurilor din gestiune

  • Lipsa de materii prime si materiale consumabile -> se contabilizeaza ca si operatiunea darea in consum
601,,Cheltuieli cu materiile prime”        = 301Materii prime” 
602X,,Cheltuieli cu materiale consumabile”        = 302X ,,Materii consumabile”
  • Lipsa produselor finite -> se contabilizeaza ca si scoaterea din gestiune a produselor finite
711,,Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”        = 345 ,,Produse finite”
  • Lipsa de numerar din  casierie  -> se contabilizeaza ca si o micsorare de active, respectiv si a capitalurilor proprii
6588  ,,Alte cheltuieli de exploatare”        = 531X ,,Casa”

 

Imputarea  lipsei de inventor in functie de persoana vinovata

a.)    Daca lipsa se imputa unui salariat propriu

4282 ,, Alte creante in legatura cu personalul”                       =                  %
                                                                                                                                      7588 ,,Alte venituri din exploatare”
                                                                                                                                      4427,, TVA colectata”

 

b.)    a.) Daca lipsa se imputa unei persoane care nu este un salariat al societatii

461 ,, Debitori diversi”                                                                        =                 %
                                                                                                                                         7588 ,,Alte venituri din exploatare”
                                                                                                                                        4427,, TVA colectata”

 

ATENTIE !  Imputarea se face fie la costul de achizitie al bunurilor constatate lipsa,  fie la o valoare de inlocuire.           

 

In ceea ce priveste diferentele de inventar calitative, intalnim doua situatii:

  • In cazul elementelor de activ:  daca valoarea de inventar depaseste valoarea contabila, plusul de valoarerezultat nu se contabilizeaza.. Daca valoarea de inventar este mai mica decat valoarea contabila,diferenta constatata in minus va fi contabilizata sub forma amortizarii si ajustarilor pentru depreciere.
  • In cazul elementelor de datorii : daca valoarea de inventar depaseste valoarea contabila, plusul de valoare va fi contabilizat pe seama constituirii de provizioane pentru riscuri si cheltuieli. Daca valoarea de inventar este mai mica decat valoarea contabila, diferenta constatata in minus nu se inregistreaza in contabilitate.
Posted in Contabilitate | Leave a comment

Monografie contabila – diferentele de curs valutar


Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009 prevede că evaluarea creantelor si a datoriilor în valută se face la finele fiecărei luni, la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Natională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză.

Diferentele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferente de curs  valutar, după caz, iar în cazul creantelor si datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în functie de cursul unei valute, la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, după caz.

Diferentele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creantelor si datoriilor în valută, precum si a decontării creantelor si datoriilor exprimate în lei în functie de un curs valutar, la cursuri diferite fată de cele la care au fost înregistrate initial pe parcursul lunii sau fată de cele la care sunt înregistrate în contabilitate, trebuie recunoscute în luna în care apar.

Inregistrarea in contabilitate a diferentelor nefavorabile, respectiv favorabile de curs valutar se face astfel:

  • Diferenta nefavorabila de curs valutar
665 ,, Cheltuieli din diferente de curs valutar”       = %
5124 ,,Conturi la banci in valuta”
5314,, Casa in valuta”
5412 ,, Acreditive in valuta”
  

  • Diferenta favorabila de curs valutar
 
                                           %  = 765 ,, Venituri din diferente de curs valutar”
5124 ,,Conturi la banci in valuta”  
5314,, Casa in valuta”  
5412 ,, Acreditive in valuta”  

 

O problema ce necesita a fi clarificata e daca aceste diferente de curs valutar reprezinta sau nu diferente de pret facturabile.

Potrivit Codului fiscal: „Pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii in interiorul tarii, contractate in valuta cu decontare in lei la cursul de schimb din data platii, diferentele de curs dintre cursul de schimb mentionat in factura intocmita conform alin. (1) si cursul de schimb utilizat la data incasarii nu sunt considerate diferente de pret si nu se emite o factura in acest sens”. Din acest articol reiese in mod explicit faptul ca, cumparatorul va fi nevoit sa ii plateasca vanzatorului diferentele de curs fara ca vanzatorul sa ii emita in prealabil o factura in acest caz.

Posted in Contabilitate | Leave a comment

Diferenta dintre reducerile comerciale si reducerile financiare


Practica comerciala cunoaste doua tipuri de reduceri, si anume:

– reduceri comerciale care au o influenta directa asupra marimii nete a unei facturi;

– reduceri financiare, care poarta denumirea de sconturi (numite si sconturi de decontare sau sconturi de casa).

In categoria reducerilor comeciale se includ: rabatul, remiza si risturnul.

Rabatul reprezinta reducerea practicata, in mod exceptional, asupra pretului de vanzare convenit anterior intre furnizor si client, tinandu-se cont de unele defecte de calitate sau de neconformitate a bunurilor comercializate, fata de clauzele prevazute in contract.

Remiza este o reducere practicata, in mod exceptional asupra pretului curent de vanzare, tinandu-se cont de volumul vanzarilor sau de importanta cumparatorului in clientela vanzatorului. Remiza corespunde, in general, unui procent aplicat asupra pretului brut, procent prevazut in oferta de preturi a intreprinderii sau care rezulta din negociere intre cei doi parteneri contractuali.

Risturnul reprezinta o reducere de pret calculata asupra ansamblului operatiilor efectuate de acelasi cumparator pe o perioada determinata.

De regula, reducerile comerciale se acorda sub forma unui procent din pretul brut, dar se pot acorda si in suma fixa.

In categoria reducerilor financiare este inclus scontul de decontare.

Reducerea de natură financiară, denumit scont de decontare, cuprinde reducerile financiare care se acordă cu un scop necomercial, de regulă pentru a stimula clientul să plătească mai devreme sau pentru a-l stimula să folosească o anume formă de plată. Reducerea de natură financiară nu este legată de un anumit produs, ci de o valoare și de o frecvență a plăților. Scontul de decontare se definește ca reducerea financiară acordată procentual asupra unei creanțe decontate înainte de scadența normală, adică o bonificație acordată clientului de către furnizor pentru plata cu anticipație a unei sume datorate de client. Scontul de decontare este o cheltuială financiară pentru furnizorul care îl acordă, respectiv un venit financiar pentru clientul care îl primește

Foarte des se face confuzia intre reducerile comerciale si reducerile financiare, fapt ce are drept consecinta inregistrarea eronata in contabilitate a acestor reduceri.

      Reducerile financiare sunt acele reduceri ce se acorda clientilor care au stins datoria inainte de termen, respectiv a platit inainte de scadenta. Se mai numesc si sconturi. Se inregistreaza in contabilitate in conturile de venituri si cheltuieli, respectiv in conturile venituri/cheltuieli privind sconturile acordate.

In ceea ce priveste reducerile comerciale , sunt acele reduceri ce se acorda fie pentru fidelizarea clientilor (remiza), fie ca urmare a depasirii unui volum de achizitii de catre un client (risturn), fie ca urmare a unor defecte de calitate a marfurilor (rabat).Reducerile comerciale nu se evidentiaza intr-un cont distinct in contabilitate, ci diminueaza valoarea venitului sau costului produselor vandute, respectiv achizitionate

Confuzia dintre cele doua pot avea un impact negativ asupra rezultatului exercitiului, deoarece inregistrarea eronata a reducerilor comerciale si financiare poate modifica rezultatul din exploatare si astfel entitatea nu va mai prezenta o imagine fidela si reala a situatiilor financiare.

Posted in Contabilitate | Leave a comment

Despre pierdere fiscala sau pierdere contabila


Potrivit prevederilor Legii contabilitatii 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si ale OMFP 3055/2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificarile ulterioare , pierderea contabila este cea inregistrata in soldul debitor al contului 121 “Profit si pierdere”, respectiv contul 117 “Rezultatul reportat”. Eventuala pierdere contabila se acopera din profitul exercitiului financiar incheiat, din profitul contabil reportat, din rezerve , din  capital social si din alte surse financiare. Aceasta pierdere se poate recupera numai din profiturile contabile din anii urmatori fara sa existe o limita a recuperarii, in timp.

Pierderea contabila a exercitiului curent este evidentiata in soldul debitor al contului 121 “Profit si pierdere” . Pe baza aprobarii situatiilor financiare anuale de catre adunarea generala a actionarilor, pierderea evidentiata se preia in exercitiul urmator in rezultatul reportat (contul 117).

Pierderea fiscala este pierderea declarata prin declaratia 101,  aprobata prin OANAF 2689/2010. Pierderea fiscala se determina extracontabil, pe baza pierderii contabile influentate de cheltuielile deductibile si nedeductibile prevazute de Codul fiscal si se reflecta in declaratiile privind  impozitul pe profit. Recuperarea pierderilor fiscale se efectueaza in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, conform prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii lor.

Rezulta ca, pierderea inregistrata de societate in evidenta contabila, respectiv debitul ct. 117 se poate acoperi pe toata perioada de existenta a societatii. Pierderea declarata prin formularul 101 poate fi recuperata intr-o perioada de 5 ani, respectiv 7 ani, incepand cu pierderea anului 2009, consecutivi, de la inregistrarea ei.

Pierderea fiscala se recupereaza la fiecare termen de plata al impozitului pe profit, respectiv trimestrial.

Posted in Contabilitate | Leave a comment

Cum se repartizeaza profitului net?


La sfarsit de an profitul net se repartizeaza pe urmatoarele destinatii:

  • Destinatiile prevazute expres de catre legislatie: rezerve legale;
  • Destinatiile prevazute potrivit actului constitutiv: rezerve statutare;
  • Destinatiile hotarate de AGA: dividende, capital social , alte rezerve;

Ce alte destinatii mai sunt? Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti, plata obligatiilor catre bugetul de stat.

 Rezerva legala se calculeaza in limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit.Potrivit Codului Fiscal, rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5%aplicata asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare.

Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al entitatii, potrivit prevederilor din actul constitutiv.

Alte rezerve se constituie in functie de hotararea AGA, tot din profitul net, daca se preconizeaza ca firma pe viitor va avea probleme de natura financiara.

Posted in Contabilitate | Leave a comment